Suave nocturne

- Mi-e dor de tine!
- Bine. Zi ce vrei!
- Cu cine te-ai întâlnit azi? Era ziua noastră, joia.
- Nu-i treaba ta.
- Nouă sau din cămară?
- Nouă.
- Fetiță sau femeie?
- Femeie, dar alintată mai ceva ca o fetiță.
- Te face fericit?
- Foarte.
- Te însori?
- Nu. Nu cred.
- Şi cât mai stai cu ea?
- Devii indiscretă.
- Dar tu te plictiseşti repede de ele!
- Tu ştii. Dar s-ar putea să greşeşti.
- Ai să te întorci în brațele mele curând!
- Nu mai spune.
- Te mai aştept o săptămână. 
- Nu mă mai aştepta.
- Dar ce dracu e cu tine? Tu nu refuzai niciodată o prăjiturică în plus.
- Doar pe cele tari în clonț.
- Nesimțitule! Mi-am cerut iertare.
- Târziu.
- Vrei să te implor? Am recunoscut c-am greşit.
- Tardiv.
- Ştii că eu te extaxiez ca nimeni alta.
- Fals.
- Aşa mi-ai spus tu. M-ai mințit?
- Nu. Dar fuse.
- Nemernicule! Dar ce dracu-ți face fufa asta, atât de deosebit, de te-a îmbrobodit în halul ăsta?!?
- Nu m-a îmbrobodit nimeni. Face fix ce-mi făceai şi tu.
- Şi-atunci?
- Ea nu comentează. Şi nici nu cere explicații. Nu mă acuză pe nedrept. De fapt, acum îmi dau seama, ea nu-mi reproşează nimic niciodată. Mă iubeşte pur şi simplu. Nu-i aud glăsciorul prin casă.
- Promit să fac şi eu la fel.
- Altă dată. 
- Uraaaa! Deci te mai gândeşti?
- Nu.
- Dar tu erai un băiat bun. Şi matur şi înțelegător. Ce-i cu tine?
- Păi ultima oară eram infantil şi curvar. Deşi eram nevinovat.
- ok, am greşit. De câte ori trebuie să spun asta?
- De multe ori.
- Cum o cheamă?
- Nu te priveşte.
- Cum o strigi tu?
- La fel ca pe tine.
- Andreea? 
- Nu. Pui mic.
- Ce nenorocit poți să fii!
- Ți-am zis să te opreşti cu întrebările pentru că ai să ajungi să mă urăşti până la urmă...
- Curvar ordinar ce eşti! Infantilul dracului.

P.S.:

17.08.2015 - seara

- Iart-o! Fii şi tu o dată bun şi conciliant.
- Nu pot.
- De ce?
- E nebună.
- Păi asta vă apropie. Vă asemănați. Şi tu eşti nebun.
- Da, dar eu recunosc.