Tigrișor sau vițel?

Boii sunt așa de blânzi... Pasc singuri și liniștiți pe orice pajiște, iarbă găsești oriunde, poți să-i pui și în staul fân, unde-i lași dimineața acolo îi găsești și seara. Au și ochii ăia blânzi, calzi, umezi. Cum să nu-i iubești? Nu se înfurie niciodată, stau la mângâiat cu orele, nici nu te bagă în seamă când îi atingi. Nu reacționează mai niciodată. N-au reacții rapide, nu te șochează cu nimic, n-au nimic agresiv în ei sau în comportamentul lor. Se duc cuminți și în uniformă la ninetofive, disciplinați, aduc banul acasă, unii mai cu coarnele ascuțite urcă prin corporații până aproape de top management, și, cel mai important: 
”Ce ne dă văcuța nouă? Carne, lapte, brânză, ouă.”
Suine, ovine, bovine, galinacee - toate-s liniștite și le găsești prin toate gospodăriile. Sunt animalele cele mai răspândite, e și normal, așa și trebuie să rămână, fiecare gospodină are așa ceva prin bătătură. Ușoare de întreținut, fără bătăi de cap, productive, liniștite, viață tihnită de la țară.
Dacă însă îți place să te joci cu un jaguar sau cu un tigru sau să-l mângâi, cui nu-i place?, trebuie să știi că tigri mănâncă deseori carne crudă. Sfâșie, sunt agresivi, te pot ataca din nimic, pot omorî în câteva secunde animale mult mai mari decât el, fac multe rele. Nenorociri!

Dacă nu ești și tu o tigroaică sau femela jaguar tot timpul, sau măcar o altă felină mare, stai departe că nu-i de tine. Ori te va sfâșia, ori te va speria de moarte de nu-ți mai revii prea curând, ori, pur și simplu, nu te va băga în seamă. Va face mișto de tine, te va da de-a rostogolul o dată - de două ori prin praf, te va tachina și alinta o perioadă... Cât are chef de joacă, nu-i nimic serios. Curând însă te va mârâi. Joaca e joacă, relația pe termen lung e doar între maturi. Fizic și emoțional.

Când te vei apropia prea mult te va mârâi îngrozitor. S-ar putea să te zgârie teribil pe față cu o labă de-a lui scăpată din reflex, de apărare. Când este obosit sau agitat, iar tu vii tiptil prin surprindere pe la spate, ce te aștepți să facă un tigru?!? E o fiară sălbatică, are instincte impecabile, se apără, ce n-ai înțeles? 
Care e partea care te tot miră? 
Ce nu ți-e clar?
Ce-i așa inexplicabil?
Că ți-a sărit sângele instantaneu pe față de la ghearele lui autoapărându-se sau de la retragerea lui imediată și febrilă înapoi în cușcă după ce și-a dat seama ce tâmpenie a făcut?

Și tu te vei cutremura de spaimă și mirare și te vei gândi că-i necivilizat, necizelat, brutal sau rebarbativ. Că nu poți face echipă cu el. Că nu te-ncumeți să pleci la drum cu ”animalul ăsta”. Că sistemele lui de apărare nu cuplează cu ale tale. Cum dracu, Doamne iartă-mă!, să cupleze?
Păi cum să facă o capră mică echipă cu o felină mare?

”E o fiară!” Așa este. Așa e el. Tu nu te potrivești acolo. Nu acum. Trebuie să mai crești, pisică mică, sau jaguar tânăr ce te crezi uneori. Dacă erai jaguar, sau femeie de tigrișor, l-ai fi înțeles și acceptat fix așa cum este el.

Mai bine întoarce-te la berbecii tăi! O perioadă. Pe ăia îi ai sub control total. Nu respiră nici unul fără să te întrebe.
Sună-l pe tigrișor mai târziu, când mai crești.
Sau când devii și tu o fiară. Autentică.
Jaguar mereu. Constant. În sânge. Nu-n scris, nici măcar în vorbe.
În fapte!

P.S.:

2016 - martie, 25.
Nimeni n-a fost rănit, totul e ok, e doar o poveste...

Gizăs!