luni, 5 octombrie 2015

Profa de mate din generală

”G răbit mereu, pe fugă, în pripă,
  E cel ce intră în ultima clipă,
  L iniștea orei se rupe-n fâșii,
  U șa se crapă, cine o fi?”

Aceasta este acrostihul primit cadou de la profa de mate din generală la terminarea clasei a opta. Eu aveam 15 ani atunci, iar ea undeva până în 26-28 de ani. Părea infernal de tânără, era ca o colegă mai mare. 
Mi se părea neverosimil de tânără pentru o profesoară, era blondă, slabă, sportivă, cu părul legat deseori în două codițe stânga-dreapta. Ochii albaștri erau fascinanți, cred că atunci a fost primul moment când m-aș fi însurat de bună-voie pe loc.

Eu nu știam pe atunci ce-i sexul, dar ea era apetisantă în mintea mea. Ceva mă atrăgea indescriptibil. Mi se părea perfectă. După ce am jucat și tenis cu piciorul cu ea, ea venind la meci în tricou fără sutien și făcând niște stopuri impecabile pe piept, doar știi că tăticul vostru se pricepe impecabil la astea - am jucat ceva fotbal la viața mea, am vrut s-o iau acasă. Literalmente! Așa obișnuiam pe atunci. Tot ce-mi plăcea luam acasă. Aveam 15 ani. Nu știu de ce aș fi luat-o acasă, sau ce să fac cu ea pe-acasă, eu eram super-virgin în suflet și-n carne, dar asta chiar nu mai contează. Eu ți-am spus care a fost primul instinct. Norocul meu a fost că avea pe atunci un prieten haios, foarte tânăr și el, mult mai tânăr ca ea, care știa de glumă și a râs copios de atașamentul meu instantaneu și inocent. Ea doar a zâmbit puțin, discret. N-a râs...

Locuia foarte aproape de școala generală unde preda și avea o casă foarte modernă și tinerească - așa mi se părea mie pe atunci. Era cam prin 91-92. Ea purta șorturi mulate albe, tricouri așișderea, codițe, un parfum discret, proaspăt.

Ne-a invitat ulterior la ea acasă la o limonadă, imediat după unul dintre tenisurile cu piciorul la care excela și care se petreceau cu regularitate, sâmbăta dimineața, parcă. Reiau: tânără, frumușică, blondă, slabă, sportivă, codițe, ochi albaștri, sâni, tenis cu piciorul, profa de mate... Cam ce șanse aveam eu, crud și tânăr pe atunci, să nu cad?!? Bine că nu mi-am rupt gâtul, ci doar glezna. 

Zilele trecute am revăzut-o, după 24 de ani, într-un restaurant. Era tot cu prietenul ei de atunci, cu încă două persoane, un el și o ea, probabil copiii, plus încă doi copii mici, probabil nepoții.
Era neschimbată.
Șort mulat alb, tricou mulat, codițe, ochi albaștri, parfum discret...



4 comentarii:

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.