duminică, 1 aprilie 2018

E încă mică?!?

E normal să tânjești după o relație caldă și calmă precum cămila, după trei zile de deșert arzător, după apă proaspătă și rece. E chiar sănătos, e indicat. E esențial.

Mașinăriile și motoarele pentru asta au fost făcute: să pornească, să te servescă, să-ți fie de folos. Asta este menirea lor, tu caută ceea ce te împlinește și te îmbogățește pe toate planurile, dar fără să te umilești, fără să te înjosești. Genunchii sunt făcuți ca să urci și să cobori, nu ca să te umilești.

Ce contează că făcătorii de servicii sau făcătoarele de fericire au alt proprietar? Cu ce te zgârie că oceanul e al altuia, atâta timp cât tu faci o baie fabuloasă în el și apoi pleci zâmbind mai departe.

Nu contează că sunt pe leasing, rent a car, taxy sau uber. Important este să pornească la cheie, să-și facă treaba bine și să-ți aducă zâmbetul rapid pe buze, toate buzele, dar și puțină căldură în suflet. Speranța este un pansament mai eficace ca orice alt drog. Strânsul acela în brațe are rol terapeutic, vei vedea. 
Vei vedea când vei fi mare, domnișoară, acum ești încă mică.

”E mică, măi, tu nu vezi că-i încă mică?”



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Zi şi tu ceva, nu sta aşa!
Curaj, găină, că te tai!
(...)
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
"Banii, mulți-puțini, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai."
Mulțumesc.

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.