Dacă nu am, nu primesc sau nu posed imediat și natural, cursiv, pentru că eu cred că ”am dreptul”, ”am nevoie”, ”mi se cuvine”, ”așa e normal”, ”măcar atâta lucru”, toate acestea nu înseamnă că sunt rău, nevolnic, neapreciat sau părăsit de iubirea, afecțiunea și aprecierea celor apropiați sau a Bunului Dumnezeu. Nici vorbă! Nici asta.
Sunt dese cazurile în care Doamne-Doamne încearcă rezistența sau recunoștința supușilor Lui și fii sigură că la momentul potrivit El nu va întârzia nici o secundă în a pune lucrurile în ordine, pe fiecare la locul lui, așa cum trebuie și cum este mai bine pentru fiecare. Doamne-Doamne n-a greșit niciodată, nu există motive să credem că va rata acum sau cu tine.
Răbdare, va fi bine!
Cu sau fără tine, cu sau fără voința sau dorința ta.
Promit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.