marți, 3 aprilie 2018

Facă-se voia Ta!

Scrisoarea din urmă a unui moş zgârcit, obosit seara şi noaptea, egoist, lipsit de putere, bolnav mereu către prea-tânăra lui fostă iubită, neprihănită şi de prea mulți râvnită:

"Ție ți-e frică să scrii două-trei rânduri către mine, despre ”dragostea adevărată” sau despre noi, și eu sunt cel care nu are curaj?!?

Ai făcut tot timpul și toate lucrurile doar așa, cum și când ai vrut tu. Nu ai făcut absolut nimic din ce te-am rugat sau sfătuit eu pentru bine tău. Primul tău instinct era să spui NU la orice propunere sau sugestie venită din partea mea. 
Dar este mai bine așa cum ai vrut tu și cum ai hotărât tu singură: astfel nu vom avea regrete că am mers pe mâna unui nebun, totul s-a făcut ”în ritmul tău” și ”cum vrei și cum poți și tu”. 
De acord!

Poate că eu am scris prea mult, este perfect adevărat, și am vorbit neîntrebat deseori, da!, așa este. Astea se plătesc în viață, binele cu de-a sila nu se face, trebuia să știu asta demult. A venit vremea să începi să scrii şi tu, dar ştiu că tu n-ai niciodată timp, nici chef, nici răbdare pentru a construi ceva pentru noi pentru mâine. Tu vrei totul "azi", pe loc, acum. E normal, aşa ai fost formată, asta este, alții n-avem, cu ăştia defilăm.

Plus că nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită. Trebuia să vină într-o zi și rândul meu la scadențar și să-mi primesc lecția pentru încercarea inutilă de a schimba în bine ceva sau pe cineva cu forța. Știi fabula aceea cu spargerea oului în ideea de a ajuta puiul să iasă mai repede crezând că astfel îl ajuți? Aia este, nu-i ajutor, dimpotrivă.

Şi da, ai dreptate: sunt exact aşa cum m-ai văzut şi perceput tu! Ce bine că m-ai "citit" fix aşa cum sunt. Slavă Bunului Dumnezeu că ai "deschis" ochişorii tăi superbi devreme şi la timp.
Accept şi aprob toate reproşurile, insatisfacțiile şi nemulțumirile tale. Sper să ai mai mult noroc în continuare şi următorul să nu aibă nimic din mine. Nimic! Meriți ceva mai bun, de acord!, şi-l vei găsi cu siguranță curând, te vor ghida negreşit şi corespunzător toate prietenele şi confidentele tale care te învață de bine, pentru tine, nu ca mine, pentru noi. Facă-se voia ta!

Să fim iubiți!
De cine vrem noi, că noi singuri știm mai bine, n-avem nevoie de sfaturile nimănui și nici de îndrumarea celuilalt. 
Ai dreptate, draga mea!

Va fi bine!
Sunt mai sigur ca niciodată de asta, Doamne-Doamne are mereu grijă de noi şi ştie ce-i mai bine pentru noi. Nu aşa-mi spuneai tu?

Să fim iubiți! De cine zice Doamne-Doamne că-i mai bine pentru noi.
❤"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.