marți, 24 aprilie 2018

Să trăieşti, nu să viețuieşti.

Doar după ce microbul timpului liber ți se va înşuruba în preocupările zilnice şi exact la momentul cronicizării neliniştii cauzate de virusul vacantozei permanente vei putea spera a începe timid să trăieşti.
Să trăieşti, nu să viețuieşti.
Eu ies la o plimbare în parc.
Tu ce faci?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Zi şi tu ceva, nu sta aşa!
Curaj, găină, că te tai!
(...)
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care sună tradusă cam aşa:
"Banii, mulți-puțini, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să--i) dai."
Mulțumesc.

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.