Cred că este important acel moment. Chiar dacă-i grav şi greu. Este important pentru că după el te poți elibera şi poți respira liber. Aer curat. Mai curat. Vei fi liberă să fii tu. Şi cred că asta este cu adevărat valoros.
Este vorba de momentul în care te uiți în oglindă, cu adevărat te uiți şi te şi vezi. Te observi tu pe tine în toată mizeria ta. Da, mizeria, nu splendoarea, pentru că puțini suntem sfinți în viață.
Priveşte-te bine în acea oglindă. Remarcă toate zonele gri şi negre, priveşte la colțurile întunecate, dă la o parte toate covoarele sub care ai ascuns pestilențialele intenții, dorințe sau acțiuni josnice.
Mizeriile pe care le vezi acum nu trebuie să te sperie. Sunt toate ale tale și te compun. Nici măcar cadavrele în descompunere ale acelora pe care i-ai reținut în tine peste termenul de expirare. Nici ele nu-s problematice. Pentru că poți, dacă într-adevăr vrei, să faci curățenie şi ordine în tine oricând. Chiar acum.
Deschizi apoi larg geamurile şi aeriseşti. S-ar putea să-ți fie puțin mai bine. Măcar o perioadă. Până când hârciogul din tine readună gunoaie, deșeuri, mortăciuni.
Dar stai!
Stai puțin!
Miroase acum, tot acolo în oglindă, aerul greu din tine, înainte să te apuci de şmotru şi zugrăveală. Umple-te de miasme şi vezi dacă-ți place. Evident că nu.
Ține minte mirosul ăsta. Pentru tine, pentru viitor, pentru a-i înțelege pe ceilalți din jurul tău și acțiunile lor.
Acum înțelegi reacțiile de respingere ale celorlalți chiar şi în zilele în care erai dat(ă) cu parfumul cel mai fin şi mai scump?
Este vorba de momentul în care te uiți în oglindă, cu adevărat te uiți şi te şi vezi. Te observi tu pe tine în toată mizeria ta. Da, mizeria, nu splendoarea, pentru că puțini suntem sfinți în viață.
Priveşte-te bine în acea oglindă. Remarcă toate zonele gri şi negre, priveşte la colțurile întunecate, dă la o parte toate covoarele sub care ai ascuns pestilențialele intenții, dorințe sau acțiuni josnice.
Mizeriile pe care le vezi acum nu trebuie să te sperie. Sunt toate ale tale și te compun. Nici măcar cadavrele în descompunere ale acelora pe care i-ai reținut în tine peste termenul de expirare. Nici ele nu-s problematice. Pentru că poți, dacă într-adevăr vrei, să faci curățenie şi ordine în tine oricând. Chiar acum.
Deschizi apoi larg geamurile şi aeriseşti. S-ar putea să-ți fie puțin mai bine. Măcar o perioadă. Până când hârciogul din tine readună gunoaie, deșeuri, mortăciuni.
Dar stai!
Stai puțin!
Miroase acum, tot acolo în oglindă, aerul greu din tine, înainte să te apuci de şmotru şi zugrăveală. Umple-te de miasme şi vezi dacă-ți place. Evident că nu.
Ține minte mirosul ăsta. Pentru tine, pentru viitor, pentru a-i înțelege pe ceilalți din jurul tău și acțiunile lor.
Acum înțelegi reacțiile de respingere ale celorlalți chiar şi în zilele în care erai dat(ă) cu parfumul cel mai fin şi mai scump?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.