Morții, circul și portavionul

Observ cum trece și asta. Încet, pe nesimțite, se răcește și intră în uitare. Deja s-au format tabere și se discută și se polemizează pe elemente de detaliu, de finețe. Așa cum s-a întâmplat și cu Siutghiolul, cu Apusenii, cu copii arși în maternitate, cu mineriadele și chiar cu revoluția al cărei dosar a și fost închis.

Noi ne cramponăm de lucruri minore, nesemnificative, în loc să vedem cauzele care au condus la aceste crime. Nici măcar nu observăm faptul că oricând un astfel de eveniment similar se poate întâmpla imediat.

Pozele, de la toate evenimentele mai sus menționate, ar fi trebuit să fie pe toate zidurile până când vinovații plătesc și până când suntem siguri că nu se vor întruni prea curând condițiile ca ele să se repete.

Din păcate, ca de obicei, de 26 de ani, pe noi ne preocupă mereu altceva decât siguranța și viitorul nostru și al copiilor noștri.

Iar revolta noastră este pe Fb, evident, împotriva pozelor, a sataniștilor, a halouinului, a discotecilor, a rockotecilor, a rockerilor...

Ceva e profund greșit aici, dar nimeni nu vede. E ca în povestirea aceea cu portavionul înarmat până în dinți ce trece prin spatele mulțimii ce înfulecă și se uită în partea opusă la circ.

Condoleanțe familiilor.

---

Hi, I'm Max.

I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.

For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.

If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.

☕ Support my work on Buy Me a Coffee

Thank you for reading and for helping keep this work independent.

— Max