miercuri, 18 martie 2020

Feminism 100% între 2000-2020 (pe scurt)

Ea, suplă, oarecum drăguțică, tupeistă, feministă, arogantă, către el, niciodată sportiv, blând-pămpălău, beta-gamma autentic, sursă bună de bani, slab cu burtică de ”băiat bun” și cifoză de tocilar, aproximativ 2005-2007, undeva înainte de criza economică:


- eu nu sunt bucătăreasa ta, spălătoreasa ta, călcătoreasa ta, femeia ta de serviciu, nu am motive să fiu supusă/docilă/blândă/bună, mamă a copiilor. 
- eu vreau să fac carieră, să ies des ”cu fetele” la distracție, să socializez cu toți - ”nu suntem sălbatici, trebuie să fim deschiși să cunoaștem și alți ”oameni”.
- dacă nu-ți convine poți să pleci, nu te ține nimeni cu forța, o viață avem, viața e frumoasă și trebuie trăită cu oameni potriviți alături! Am o grămadă de variante mai bune ca tine care abia așteaptă un semn ca să fie cu mine. Nu am nici un motiv ca să-ți fiu fidelă, devotată și recunoscătoare, tu să-mi mulțumești că te-am ales când aveam și alte propuneri mai bune, dar am ales prost. Dacă mă mai superi o singură dată eu bag divorț, iau copiii și plec la mama!

Peste nici douăzeci de ani, peste mai mult de douăzeci de kg în plus, peste un strop mai mult de douăzeci de încercări disperate eșuate:

El, merge pentru prima oară la sală, adminstrează o afacere frumușică, citește și înghite pe nemestecate pastile amare, roșii, negre și mov, câștigă din ce în ce mai bine de la an la an, arată din ce în ce mai bine de la an la an, către ea, oarecum plinuță/anorexică/uscată, trecută, obosită, eșuată, obraznică, încercănată, tot feministă, aproximativ 2021-2022, undeva înainte de criza economică:

- eu nu sunt sponsorul tău, reparatorul tău, sclavul tău, salvatorul tău, eu nu mai am motive să fiu doar furnizorul tău/finanțatorul tău/susținătorul tău și doar tată al copiilor care nici nu știu dacă-s ai mei.
- eu vreau să dezvolt afacerea mea, să ies cu băieții, să socializez cu toți - ”nu suntem sălbatici, trebuie să fim deschiși să cunoaștem și alți ”oameni”, nu mai vreau să stau închis în casă ”la datorie”.
- dacă nu-ți convine poți să pleci, nu te ține nimeni cu forța, o viață avem, viața e frumoasă și trebuie trăită cu oameni potriviți alături! Am o grămadă de variante mai bune ca tine care abia așteaptă un semn ca să fie cu mine.  Nu am nici un motiv ca să-ți fiu fidel, devotat și recunoscător, tu să-mi mulțumești că te-am ales când aveam și alte propuneri mai bune, dar am ales prost. Dacă mă mai superi o singură dată eu bag divorț, iau și copiii și pleci la ”doamna” mama ta definitiv!






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.