-
Ce-ai mâncat la
micul dejun, copile?
-
Un pahar mare și
rece de apă.
-
Asta ai băut, ok.
Dar ce ai mâncat?
-
Aaaa, am mâncat
apoi încă un pahar mare de apă rece.
-
Ok, ai băut două
pahare de apă, mari și reci. Atât?
-
Nu. La desert am
mai băut un pahar de apă. Apoi am plecat la școală.
Hi, I'm Max.
I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.
For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.
If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.
Thank you for reading and for helping keep this work independent.
— Max
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!