sâmbătă, 23 decembrie 2017

Răgazurile? Cât aveți răgazurile?

Am adunat între anii 2006 și 2008 diverse texte ce ar putea da o dimensiune nouă imaginii de muncă asiduă, fără cap și fără coadă, dar mai ales fără perspective sănătoase.

Le aduc mai jos, poate or trebui cuiva. Mie mi-au folosit mai demult, acum vreo zece ani, mulțumesc!

Compilație de stimulente pentru tihnă cu răgazuri, nouă bucăți mari și late:

1.     "Servitutea modernă este voluntară, consfinţită de mulţimea de sclavi, care îşi duc viaţa din greu pe suprafaţa pământului. Ei înşişi cumpără mărfuri care îi înrobesc pe zi ce trece. Sclavii aleargă după locuri de muncă alienante, care le sunt dăruite în funcţie de „gradul de domesticire”. Ei înşişi îşi aleg stăpânii pe care îi vor servi. Pentru ca această tragedie amestecată cu absurditate să poată fi pusă în practică, a trebuit mai întâi să li se extirpe membrilor acestei clase orice urmă a conştiinţei legate de exploatarea şi alienarea lor. Iată, deci, strania modernitate a epocii noastre.  Spre deosebire de sclavii din Antichitate, de şerbii din Evul Mediu sau de muncitorii primelor revoluţii industriale, ne aflăm astăzi în faţa unei clase total aservite, dar care nu ştie acest lucru sau, mai degrabă, nu vrea să-l ştie. În consecinţă, ei nu cunosc revolta, care ar trebui să fie singura reacţie legitimă a celui care este exploatat. Ei acceptă fără îndoială viaţa jalnică ce le-a fost construită. Renunţarea şi resemnarea sunt sursele nefericirii lor. Acest film documentar ne arată visul nefericit al sclavilor moderni, care nu aspiră, într-un final, decât să se lase prinşi în hora macabră a sistemului de alienare."

2.     "Şi din păcate, puţini sesizează adevăratul pericol care ne paşte. Acesta nu vine de la criza financiară, ci de la criza morală în care ne zbatem. În goana nebunească după profit, am uitat să trăim, am uitat de valorile morale, am uitat de ce anume înseamnă semenul nostru, am uitat de frumuseţea naturii, de esenţa vieţii şi de ceea ce înseamnă să fii OM. Scopul omului modern nu mai este să ducă o viaţă frumoasă şi virtuoasă. Scopul lui este acum să acumuleze cât mai mult. Să consume mai mult decât vecinul său. Şi pentru asta şi-a dezvoltat mecanisme psihologice de apărare împotriva vocii aceleia interioare care îi şopteşte mereu că nu procedează corect, pe care le-a denumit doctrine politico-economice, politici sociale sau democraţie. În fond, omul nu vrea decât să transfere responsabilitatea faptelor sale reprobabile către un guvern care ia deciziile. Întotdeauna am spus că libertatea vine întotdeauna la pachet cu responsabilitatea. Şi cum omul refuză responsabilitatea, evident că plăteşte cu libertatea. Aceasta este calea spre care ne îndreptăm acum. Mai mult control, mai multe decizii arbitrare care vor afecta viaţa oamenilor în general, mai puţină libertate." - S.P.
3.     "Cei care au intrat în cursa pentru bani și putere nu vor fi niciodată mulțumiţi. O să vrea mai mult, şi mai mult, tot mai mult. Este un drog, care te izolează de familie, de comunitate şi de ţară. Şi în primul rând de Dumnezeu. Majoritatea românilor trăiește însă în cadrul unei “economii smerite” care este legată organic de marea Economie Divină, de solul patriei şi tradiţiile strămoşesti. Pentru ei contează mai mult aceste legături decât veniturile sau cariera într-o transnațională." - Ovidiu Hurduzeu
4.     “Iar ceea ce făceam odinioară din dragoste pentru Dumnezeu, facem acum din iubire pentru bani, adică din iubire pentru ceea ce ne dă sentimentul celei mai înalte puteri și a unei conștiinte curate.” "Aurora", Nietzsche
5.      "Civilizația materială, singură, nu e cu nimic mai presus ca un grajd sistematic pentru vite bine hrănite și țesălate, dar nici pe departe nu e o orânduire în care să aibă un loc și sufletul." - Vasile Pârvan
6.     "Too many people spend money they haven’t earned to buy things they don’t want, to impress people they don’t like." Will Rogers
7.     “În prezent, ambiția și dragostea față de sarcinile de serviciu bine făcute sunt semne de neșters ale înfrângerii și ale celei mai abjecte supuneri.” Raoul Vaneigem
8.      "Doi patroni stau la o bere:
- Ție cum îți merge?
- Prost tare. Da’ ție?
- Prost de tot.
- Auzi, da’ tu mai dai salarii?
- Nuuu, de vreo trei luni nimic. Tu?
- De prin septembrie zero. Da’ angajații tăi mai vin la muncă?
- Şi eu mă mir, da’ vin în fiecare dimineață, semnează condica, muncesc. Dar ai tăi?
- Și-ai mei la fel.
Stau ei puţin gînduri după care unul dintre ei zice:
- Ştii ceva? Aștia vin la muncă de plăcere! Hai să le punem o taxă de intrare."

9. “V-am lăsat săraci și proști… v-am găsit și mai saraci și mai proști.” (Constantin Brâncuși despre poporul român).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Zi şi tu ceva, nu sta aşa!
Curaj, găină, că te tai!
(...)
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care sună tradusă cam aşa:
"Banii, mulți-puțini, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să--i) dai."
Mulțumesc.