sâmbătă, 29 iunie 2019

Frumoase, urâte, bune și rele. (N.Y.)

Vorba mea completă, autentică, ar suna cam așa: 
”Bărbate, alege înțelept o femeie: pizdă au toa(n)te, dar suflet, creier sau caracter au foarte puține.”

Există câteva caracteristici generale și ceva norme oarecum unanim acceptate al nivel global privind frumusețea. Sunt tot felul de dimensiuni standard și rapoarte optime ce corespund unui tipar global al frumuseții exterioare aproximative, carnea, oasele, mobilitatea, echilibrul, pielea, coaja. Oricum frumusețea e relativă, ca orice altceva, și ce mie mi se pare urât altul o ia de nevastă fără să mai deschidă pachetul.
Așa cum bine știm miezul este cel mai râvnit de către cunoscători și specialiști. Dar aceștia sunt puțini și în scădere, intră în pământ mai repede de la an la an. Un profesionist nu va cumpăra niciodată ambalajul, dar cumva trebuie și marfa de joasă speță să aibă un finanțator. Fiecare are un petic, nu rămâne nimeni fără ce pereche-și caută.

Și în frumusețe, ca în toa(n)te celelalte ale vieții, moda se schimbă. Dacă pe vremuri rubensienele și molcomele languroase erau atât de râvnite și căutate, azi podiumurile și așternuturile tânjesc după anorexice și nevrotice. Niciodată moderația și calea de mijloc nu și-a găsit nici aici un loc tihnit.

Nu putem spune despre o femeie că-i urâtă, cu adevărat urâtă, până ce nu-i și rea sau proastă. Abia când urâțenia exterioară e îmbrățișată de mizeria interioară hidoșenia e gata și absolută. 
Urâțenia exterioară, relativă așa cum bine știm, poate fi lesne ignorată și trecută cu vederea de către un bărbat cu ochii larg deschiși, ca și cum n-ar fi, dacă respectiva este bună, blândă, înțelegătoare, atentă, răbdătoare, tolerantă. Sau măcar deșteaptă-brici și înțeleaptă. Și îndrăgostită-lulea pe deasupra. Am lipit mai jos niște texte din anii trecuți.

N.B.: Mij au toat(n)te, suflet doar câteva. (N.Y.)

https://mnmlistro.blogspot.com/2015/09/inteleapta.html

https://mnmlistro.blogspot.com/2015/08/oda-superbelor-femei-din-viata-mea.html

https://mnmlistro.blogspot.com/2015/10/zi-si-tu-ca-el-o-data-nu-ti-cade-tronul.html

https://mnmlistro.blogspot.com/2016/01/stele-si-meteoriti-alegeri-si-cadouri.html

https://mnmlistro.blogspot.com/2017/07/iubirea-se-traieste-nu-se-discuta-dai.html

https://mnmlistro.blogspot.com/2017/07/mij-dodoasca-pzd.html

https://mnmlistro.blogspot.com/2018/02/nebuloase-cinci-sase.html

https://mnmlistro.blogspot.com/2015/10/indragostita.html




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.