Și când li se măresc veniturile neașteptat, curând tot nu se încadrează în ce câștigă.
Cred că problema lor sunt cheltuielile, cele mai multe inutile, unele chiar nesăbuite. Cheltuieli ce cresc în permanență, mult peste venituri.
Dar cine sunt eu să-i judec?
Poate că așa sunt ei fericiți să trăiască mereu în stress și calcule.
Pace!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.