Și când li se măresc veniturile neașteptat, curând tot nu se încadrează în ce câștigă.
Cred că problema lor sunt cheltuielile, cele mai multe inutile, unele chiar nesăbuite. Cheltuieli ce cresc în permanență, mult peste venituri.
Dar cine sunt eu să-i judec?
Poate că așa sunt ei fericiți să trăiască mereu în stress și calcule.
Pace!
Hi, I'm Max.
I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.
For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.
If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.
Thank you for reading and for helping keep this work independent.
— Max
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!