Dacă mergi cu turma, vei
mânca atât cât mănâncă turma, vei merge pe unde merge turma, vei avea în
posesiune atât cât deține aproximativ media turmei, vei mânca fix la momentul
când mănâncă toată turma, nu atunci când ai tu foame sau chef.
Toate se vor petrece în
limite bine definite de grup, nici mai repede, nici mai încet; nici mai
devreme, nici mai târziu; nici mai mult, nici mai puțin.
Dar plăcându-ți compania berbecilor, nu vei fi niciodată lup. Niciodată.
Iar lupoaica n-are
afinități și nici glume cu oaia. N-are cum.
Niciodată.
Hi, I'm Max.
I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.
For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.
If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.
Thank you for reading and for helping keep this work independent.
— Max
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!