duminică, 28 iulie 2019

Piciorul fracturat în prag

Să nu știi sau să nu poți spune clar și răspicat, la timp, ”Ajunge!”, ”Nu!”, ”STOP!!!” este o încurajare pentru orice agresor și pune victima sub circumspecția colaborării partizane, a planurilor ascunse sau a plăcerii perverse, masochiste. 

 Să nu ceri ajutor și nici măcar să nu te sfătuiești cu cei ce te-ar putea cumva ajuta, măcar cu un sfat, este iarăși o realitate și o față cruntă a fricii inoculate de atacator în timp îndelungat.

 Dar lipsa luptei sau a protestului vehement împotriva unei pretinse agresiuni va demobiliza pe oricine avizat și în putere să te apere sau să încerce să te ajute.

 Cine nu se apără singur, cu greu va fi protejat de altcineva, mai ales în baza unei idei frumoase, a unui gest cavaleresc sau a unui act cu titlu oneros. Tocmai pentru că nu mai există așa ceva, iar ele nu mai există pentru că nimeni nu le-a mai apreciat sau valorizat în ultimele decenii.

Hi, I'm Max.

I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.

For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.

If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.

Thank you for reading and for helping keep this work independent.

— Max

at

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)