Cât timp nu te cunoști bine pe tine, n-ai cum să-i descoperi pe ceilalți. Lupta se dă tot timpul mai întâi în interior și apoi învingătorii ies și câștigă solid și în exterior. Niciodată invers!
Cu cât te cunoști și te regăsești mai bine pe tine în tine, cu atât vei fi mai tolerant, mai acceptator, mai iertător cu ceilalți.
Când ierți pe ceilalți, clară asta?, te ierți pe tine. Este calea cea mai scurtă spre pace și zâmbet relaxat. Ei/ele sunt doar o oglindă, știi bine asta, da?
O doamnă este o doamnă. Cine trebuie s-o recunoască, fii liniștită, o va recunoaște.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.