Ziua 70/365, anul 1/2.
Sunt mai mereu obosiți, stresați, agitați, deși au case de vacanță sau la țară în zone superbe, dar ajung foarte rar la ele să se odihnească, refacă, relaxeze.
Dețin case cu curte superbe închiriate, dar ei locuiesc în conserve în apartamente la blocuri.
Au bani suficienți și le plac mașinile și motocicletele faimoase, dar ei conduc niște căruțe și se uită cu jind la cei ce călăresc.
Au niște calități care i-ar face cumva atrăgători pentru femei dacă s-ar mai cizela doar puțin, dar aleg să rămână singuri sau în căsnicii eșuate ori în relații permanent nefericite.
Au mine de aur, dar refuză cu obstinație să le exploateze.
Normal că nu-i ușor, dar și lenea și comoditatea sunt mari. Colosale. Mult mai mari decât ego-urile lor gigantice. Mai mari și decât nefericirile lor permanente fantastice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.