Smerit și fericit e cel care gustă rar şi discret din dulceața joasei spețe în acelaşi timp ce-şi încălzeşte elegant casa punând în sobă tomurile de demult. Tu ce faci?
Poate că ar fi momentul să apreciem comorile pe care le avem fiecare în curtea lui. Ai suficiente, doar privește în jurul tău.
Și să fim mulțumiți că putem munci, că avem ce munci și unde depune efort pentru care să și fim bine plătiți, și că putem fi liberi și (relativ) independenți, că avem un acoperiș deasupra capului, că suntem relativ sănătoși și nu dăm puținii noștri bani pe la doctori.
Chiar mâncând doar o felie de pâine și bând doar un pahar cu apă rece. E suficient, vei vedea.
E colosal!
Cât suntem încă pe pace.
Eu zic să fim mulțumiți fie și cu atât.
E bine!
Să nu-l mâniem pe Dumnezeu cerând mereu mai mult.
”Mai mult” pe mâna neatenților este boală curată.
(text din vara toridă a lui 2016)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.