Dar nu le vedem, nici frumusețea şi nici iubirea, pentru că am fost învățați prost şi suntem mereu eronat tentați să ne uităm prea departe, prea repede şi în viitor.
Câți nu sunt cei care posedă sau conduc o mașină ori o casă și se uită cu jind după fix același tip de mașină sau casă, dar de altă culoare sau poziționată cine știe cum ușor altfel?
Câți nu au în viața lor lângă ei un partener extraordinar, dar băloșesc după unul similar sau chiar mai slab calitativ de peste gard?
Câți nu văd superbele flori și fructe din grădina lor, dar se holbează și tânjesc la peluza vecinului?
Cred că este un semn de mare inteligență și maturitate să poți vedea ceea ce este al tău, sau pe lângă tine, ca fiind valoros. Să apreciezi ceea ce ai, să ai răbdarea savurării fructului din farfuria ta, este un moment important.
Este momentul în care liniștea, zâmbetul și relaxarea se pot așeza ușor în jurul tău. Dacă ești deschis, sau bună, ți se pot așeza și în suflet.
Ce vrei mai mult?
Nu asta își dorește fiecare?
Hi, I'm Max.
I write about money, freedom, simplicity, investing, mistakes, happiness, and the search for a peaceful life.
For years I have published my thoughts online without ads, sponsors, affiliate links, or commercial pressure.
If my writing has helped you think more clearly, make better decisions, or simply see things from a different perspective, your support is greatly appreciated.
Thank you for reading and for helping keep this work independent.
— Max


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc. Bine ai venit!