Stomacul trăiește cu mâncare, nu cu vise.
Sufletul trăiește cu liniște și pace, nu cu tulburare și agitație continuă.
Unii trăiesc, cei mai mulți viețuiesc.
Nu putem fi fericiți toți la grămadă, deodată. Nici măcar pe rând. Niciodată.
Fericirea e rară, o găsesc doar cei ce n-o caută.
E ok.
Așa a fost mereu, așa trebuie să fie.
Sufletul trăiește cu liniște și pace, nu cu tulburare și agitație continuă.
Unii trăiesc, cei mai mulți viețuiesc.
Nu putem fi fericiți toți la grămadă, deodată. Nici măcar pe rând. Niciodată.
Fericirea e rară, o găsesc doar cei ce n-o caută.
E ok.
Așa a fost mereu, așa trebuie să fie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.