joi, 27 decembrie 2018

”De plăcere”. ”Cu plăcere”.

Este o mare diferență între ele. Seamănă, dar nu se adună. 

Când spun că fac un serviciu pentru cineva ”de plăcere”, asta înseamnă că fac asta, fără bani, neremunerat, neobligat, pentru că asta este voința și dorința mea, benevol.
Când tu spui că te duci la muncă ”cu plăcere” înseamnă că-ți place ceea ce faci, dar ești plătită pentru asta.

Poți face ceva ”cu plăcere” mulți ani, cât timp ești plătită și glorificată, dar să vină un moment când aceeași activitate, dacă nu va mai fi retribuită, să n-o mai faci nici măcar ”de plăcere”. Și invers este perfect valabilă. Banul și plăcerea au deseori tendințe magnetice. Uneori se atrag, dar sunt multe cazuri când nu se prea pot apropia deloc oricât ai încerca.

O prepoziție poate schimba decisiv sensul. Așa cum un obicei, o atitudine, un act mic făcut zilnic, aparent nesemnificativ, poate schimba decisiv un destin.

Soarta ta ești tu!

Zâmbetul tău e în mâinile tale!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.