luni, 17 decembrie 2018

Vestele galbene, revoluțiile portocalii...

...cine să vadă firul roșu? Nimeni. 99,99% dintre civili nu vor face niciodată legăturile dintre evenimente, unele dintre ele cusute cu ață albă. Dar asta este bine, oaia trebuie să rumege ce i se dă, apoi să dea lapte și lână. Nu-i treaba gloatei de unde bea măgarul apă.


Mămăliga nu explodează niciodată. Ea se mai umflă uneori doar stimulată și îndrumată, vezi și macabrul ”accident” Colectiv la care nimeni n-a dat socoteală și nici nu se știe clar nici azi ce s-a întâmplat cu exactitate acolo. Băieții deștepți au scăpat de hoții proști, dar este o ciudățenie să cadă un guvern pentru un astfel de pretext.

Pe vremea comuniștilor se spunea: ”Cine fură pe comuniști, (să fie sănătos!), ajută pe Dumnezeu”.
Acum, pe vremea capitaliștilor de cumetrie, cu forța și de sălbăticie se spune din ce în ce mai des, deocamdată doar pe la colțuri, dar lumea se trezește încet-încet: ”Cine fură corporația, (să fie sănătos!), ajută pe Dumnezeu”. Dar să sperăm că de data asta nu vor mai muri copii nevinovați.

Știu că nu-i bine, dar pe mine nu mă încălzește cu nimic, iar pe ei nu-i mai interesează, oricum sunt pe profituri enorme, nejustificate decât de salariile mizere pe care le oferă băștinașilor umili și umiliți. Localnicii ar trebui să aibă măcar demnitate, poate și puțină onoare, să se opună, să protesteze, să se revolte, să-și ceară drepturile. Dar cei mai mulți n-au și nu vor. Au iarbă proaspătă de păscut și asta este suficient pentru turmă. Iar cu puținii care sunt onești și demni nu se face primăvară, darămite revoluție.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.