vineri, 19 octombrie 2018

A doua ciorbă

Azi am făcut a doua ciorbă fără nici un fel de ajutor. Am ieșit de trei ori din casă, am tot uitat câte ceva, dar s-a făcut până la urmă. Și aragazul e murdar ca la porci, nu-i mirare. 
Ciorbă de vițel, dreasă și acrită cu lămâie. E mai ciudățică, dar nici bucătarul nu-i mai breaz.


Nu știu dacă este bine sau rău, pentru că n-a trecut nici o lună de la prima.

Da, e bună și ciorba asta, mai fină și mai gustoasă decât debutanta, dar în ritmul ăsta nu știu unde voi ajunge...



Un comentariu:

Iertatul tata avea o vorbă, învățată de la naşu-bătrânu, naşul lui de cununie, surd şi el ca şi mine, Dumnezeu să-i ierte pe amândoi, care tradusă sună cam aşa:
”Banii, puțini-mulți, să fie cu noroc, să te bucuri de ei. Doar la doctori să nu-i (fii nevoit să-i) dai.”
Mulțumesc.