Prețul neclarității

Există costuri care nu apar în niciun bilanț. Nu au o poziție în buget și rareori sunt discutate suficient în board. În execuție și în teren, oamenii mai vociferează uneori. Dar deciziile reparatoare nu-s la îndemâna lor. Dar organizațiile le plătesc și le suportă în fiecare zi. Iar costul poate fi mare, atât pentru acționari, cât și pentru angajați. Și nu neapărat în bani, ci în reputație.

Neclaritatea e scumpă, toxică, insidioasă. Când oamenii nu știu ce este cu adevărat important, fiecare își construiește propria listă de priorități. Când responsabilitățile sunt neclare, problemele circulă între oameni și departamente până când devin urgente. Când nimeni nu știe exact cine decide, apar ședințe, aprobări și explicații pentru lucruri care ar fi trebuit lămurite de la început. Nu pentru că oamenii nu sunt capabili. Ci pentru că îi punem să lucreze în ceață.

Un lider poate avea foarte clar în minte unde vrea să ajungă el. Dar organizația nu lucrează cu ceea ce liderul știe în particular. Lucrează cu ceea ce oamenii au înțeles, adică în primul rând cu ce li s-a transmis constant sau, altfel spus, cu ceea ce este scris și respectat zilnic de către top management.

De aceea, una dintre responsabilitățile importante ale leadershipului nu este să spună mai multe. Este să facă mai clar: ce contează, ce poate aștepta, cine decide, cine răspunde și ce înseamnă, concret, un rezultat bun.

Există însă și o claritate mai profundă, fără de care orice strategie devine vulnerabilă: claritatea morală. O organizație solidă trebuie să știe nu doar unde vrea să ajungă, ci și cum acceptă să ajungă acolo. Ce nu facem, sub nicio formă, chiar dacă ar fi profitabil? Ce nu tolerăm, ce nu permitem să se întâmple, chiar dacă rezultatele sunt bune? Unde se termină ambiția și începe compromisul?

Pentru că etica unei organizații nu se vede cel mai bine în valorile scrise pe pereți. Se vede în lucrurile pe care liderii le acceptă atunci când ar putea să le oprească și în deciziile pe care le iau atunci când nimeni nu îi aplaudă.

Oamenii învață repede ce contează cu adevărat. Nu din prezentări, ci observând ce este premiat, ce este tolerat și ce este trecut cu vederea.

Nici astăzi nu îți propun răspunsuri, doar câteva întrebări. De această dată, ultimele din această serie:

Prioritatea: Dacă aș întreba cinci oameni care sunt cele mai importante lucruri pentru organizație în acest moment, aș primi răspunsuri asemănătoare?

Responsabilitatea: Știm cu adevărat cine decide și cine răspunde pentru fiecare obiectiv important?

Claritatea: Oamenii înțeleg exact ce au de făcut sau doar au primit informații generale?

Etica: Există situații, trasee sau rezultate pe care nu le-am accepta, indiferent cât de profitabile ar fi?

Consecvența: Respectăm aceleași principii și atunci când respectarea lor ne costă?

O organizație poate funcționa mult timp în neclaritate. Poate chiar să crească. Dar va consuma inutil energie, timp, încredere și, uneori, oameni buni.

Pentru că direcția spune unde mergem. Valorile spun cum ajungem acolo.

Iar una fără cealaltă poate produce rezultate. Dar nu construiește neapărat o organizație pe care să merite să o lași în urmă.

Elimină zgomotul. Construiește valoare. Condu clar.

P.S.:

Acest newsletter ia o mică pauză aici. Voi reveni cu ediții noi imediat ce găsesc puțin timp liber de la celălalt proiect ”Idei coapte”, unde te invit să continui lectura zilnică și unde comunitatea a crescut frumos și am deja multe solicitări de colaborare.

Dacă te interesează un anumit subiect pe care ai vrea să-l dezvolt aici, te rog, scrie-mi-l într-un comentariu sau în privat și intervin cu un răspuns cât pot de repede.